Recenzie – „Mic dictionar pentru indragostiti” de Xiaolu Guo

In dragoste e vital sa intelegi “limba” ce­luilalt. Dar atunci cand n-o cunosti, la propriu, iubirea de­vine o experienta de invatare discipli­na­ta, cu hartie si cre­ion in mana. O chinezoaica este tri­misa de parinti la Londra sa in­vete engleza.

Diferentele, de caractere, timpuri, conjugari, sunt mult prea mari, pentru ca ea sa faca fata. Dar ea il intalneste pe el, care de­vine un fel de “sleeping dictionary”. Acum fie­care cuvant inseamna o expe­rien­ta de dragoste, fiecare propo­zitie o e­tapa in parcursul sinuos al iubirii. Dar, din nou, diferentele sunt prea mari: daca intimitate este “sta­rea de a fi singur si nederanjat de ni­meni”, ce inseamna “mi-ai invadat intimitatea” cand traiesti in cuplu? Cartea „Mic dictionar pentru indragostiti” de Xiaolu Guo poate fi gasita in orice librarie online din tara.

In Chi­na, nimeni nu este singur, fa­milii mari traiesc in aceeasi casa, ni­meni nu are nevoie de intimitate. Cum poate “egal” sa insemne ca femeia trebuie sa participe cu ju­matate din bani la cheltuielile de ma­sa si ca­za­re? Sigur ca spune si Mao ca “fe­me­ile sprijina jumatate din cer”, dar tot barbatul intretine casa si familia sa. Apoi, vine vremea “discordiei”. A­cest cuvant e mai usor de inteles si mai dureros de simtit. Ei se cearta pe tema Tibetului, a man­carii si a carierei. Ea e fata de tarani care vrea o cariera intelectuala si sa tra­iasca la oras. El e occidentalul pe ca­re orasul l-a consumat si care vrea sa se intoarca la viata simpla in na­tura.

Engleza ei devina tot mai bu­na, si sufletul tot mai trist. El s-a sa­turat ca dragostea lor sa fie o lupta cu dic­tio­narul. Ea vrea cu disperare ca bar­batul acesta sa fie casa si lu­mea. El ii cumpara bilet Inter- Rail, sa vada Eu­ropa singura. Asiaticii in­teleg cel mai greu timpul viitor. Ea vrea un ca­min cu el, un­de sa plan­te­ze bambus, lotus, ghiocei. Pentru el, vii­to­rul vi­ne cand vine si cu ce vi­ne. In chineza dragostea nu are timp, es­te o stare ca­re leaga trecutul si vi­itorul. Este infinita. Ei i se termina viza. El ii da niste ghiocei la plecare.

Recenzie – „Sex si Perestroika” de Constantin Cheianu

Trei sunt moti­vele pentru care m-am bucurat ca mi-a cazut in ma­na romanul “Sex & Peres­troica”, al lui Cons­tantin Che­ianu. Mai intai, eram foar­te cu­rios sa vad, puse in pagina, parerile “celorlalti”, ale mol­dovenilor de pes­te Prut, des­pre romani si despre Ro­mania.

In al doilea rand, nu gasisem nica­ieri, pa­na la acest roman, o cro­nica a ani­lor recenti in ceea ce pri­ves­te Re­pu­blica Moldova, o carte care sa cu­prin­da o istorie a vremu­rilor tra­ite, din comu­nismul sovietic al lui Ivan Bodiu pa­na in neocomu­nismul capi­talist al lui Vladimir Voronin. In al treilea rand, „Sex si Peres­troi­ka” e o mostra de literatura foarte di­recta si plina de umor, care se pre­tea­za la o lectura antrenanta, dincolo de lun­gile ex­cur­suri istorice si eseistice.

Ro­ma­nul lui Constantin Cheianu (dramaturg, eseist si prozator noua­zecit) este, de fapt, un fel de eseu lung, care atinge, sub aerul jucaus al fictiunii, cateva puncte sensibile si care pune in pagina cateva adeva­ruri. Eu unul nu stiam, de pilda, ca adaptarea lim­bii romane la alfabetul chirilic si con­taminarea ei cu limba rusa mersese pana acolo incat, pana in 1967, ro­ma­na din Moldova sovie­tica avu­se­se un sunet interzis. Cum „ge” nu e­xista in alfabetul rusesc, el fusese in­locuit cu „j”, rezultand gra­fii pre­cum „Jermania”, „vejetatie” sau „je­niu”.

Intriga, care implica o serie de aven­­turi sexuale revolutionare la locul de munca, e mai mult un arti­fi­ciu, o ra­ma care tine tabloul. Con­stan­­tin Che­ianu foloseste acest pre­text, al sexului ce se va combina cu liber­ta­tea anilor de deschidere de la sfar­situl regimului sovietic, drept o mo­meala, cu care isi duce de nas ci­ti­to­rul pana la sfarsitul volumului. Printr-o conjunctura a istoriei, ro­ma­nul are un punct culminant in fra­za sa finala, scrisa chiar pe 30 iu­lie 2009. Un element foarte inte­re­sant e componenta de actualitate a cartii. Cel putin in momentul in care intra pe piata, „letopisetul” e ancorat foar­te aproape in prezent.